1 / 12
⊳
⊲
Gheorghe Gheorghiu Dej
Nicolae Ceauşescu
21 septembrie 1946 - Membrii delegației guvernamentale române care a participat la Conferința de Pace de la Paris, în Gara Predeal.
3 decembrie 1950 - Gh.Gheorghiu Dej la secția de votare nr. 426 din Capitală, raionul 16 Februarie (viitor Gh.Gheorghiu Dej).
14 martie 1945 - Manifestație F.N.D. cu prilejul actului festiv de reunire a Nordului Transilvaniei cu România democratică.
24 iunie 1945 - Gh.Gheorghiu Dej, rostindu-şi cuvântarea la Congresul Frontului Plugarilor ținut pe Stadionul A.N.E.F. din Capitală (în dreapta Petru Groza).
1 mai 1953 - Petru Groza şi Gh.Gheorghiu Dej în tribuna centrală din Piața Aviatorilor la marea demonstrație a oamenilor muncii, în cinstea zilei de 1 Mai.
Elena şi Nicolae Ceauşescu în „vizită de lucru”
Elena şi Nicolae Ceauşescu
august 1969
Vizita preşedintelui american Richard Nixon în România
1978 - Nicolae Ceauşescu cu presedintele Jimmy Carter la Casa Albă - Washington
1972 - Nicolae Ceauşescu primindu-l pe Fidel Castro, în vizită la Bucureşti.
1945-1965
Regimul Gheorghe Gheorghiu Dej
Primele două decenii ale regimului comunist din România au reprezentat anii preluării și consolidării puterii, eliminarea adversarilor politici și implementarea unor măsuri socio-economice care au transformat radical societatea românească.
Definitorie pentru această perioadă a fost represiunea dusă împotriva opozanților și reprezentanților vechilor regimuri, cel puțin 100.000 de persoane fiind închise pe motive politice și alte câteva zeci de mii fiind deportate în Bărăgan sau primind domiciliu obligatoriu. Având sprijin sovietic și falsificând alegerile din 1946, Partidul Muncitoresc Român a obținut întreaga putere politică. Luptele din interiorul partidului au dus la eliminarea lui Lucrețiu Pătrășcanu (1948), a grupării Ana Pauker - Vasile Luca - Teohari Georgescu (1952) și a lui Miron Constantinescu – Iosif Chișinevschi (1957).
Astfel, liderul indiscutabil a devenit Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dacă în primii ani, influența sovietică era omniprezentă în societatea românească, aceasta a scăzut treptat, culminând cu retragerea Armatei Roșii în 1958 și cu inițierea unei direcții naționale și independente în 1964.
1965-1989
Regimul Nicolae Ceaușescu
Primii ani ai perioadei Ceaușescu au fost văzuți ca o perioadă de destindere internă și deschidere către lumea occidentală. Această percepție a fost alimentată de poziția lui Ceaușescu, care a criticat în august 1968 invazia Cehoslovaciei de către URSS și aliaților săi, precum și de vizitele făcute de președintele american Nixon și liderul francez de Gaulle.
După 1971, Ceaușescu a decis reîntoarcerea la principiile culturale de bază ale comunismului. În paralel cu adoptarea unei linii naționaliste, Nicolae și Elena Ceaușescu au dezvoltat un puternic cult al personalității. Investițiile neprofitabile, politica de austeritate, falimentul economic și izolarea externă au dus în mod inevitabil la prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989.
„Înmormântarea deținuților ucişi sub zidurile Doftanei în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940” Imagine de propaganda falsificată (în stânga originalul folosit pentru editare) în care se poate observa cu usurință cum s-au sters/editat anumite personaje pentru ca Gheorghe Gheorghiu Dej să poată fi „mutat” în primul plan.