arestat la

de ani

Tudor Stănescu

arestat la 21 de ani

 

 

● ● ●

„Noi am trecut prin iad.”

Tudor Stănescu

 

 

 

● ● ●

Născut în Bucureşti în 1928, Tudor Stănescu a absolvit Liceul Comercial „Regele Mihai I” şi a intrat în Frăţiile de Cruce în 1945, fiind un membru activ până în 1949. Arestarea sa a survenit pe 9 mai 1949, pe când Stănescu era student în anul II la Academia Comercială din Bucureşti. Condamnat la 8 ani de închisoare, el ajunge la închisoarea Piteşti pe 7 februarie 1950 şi este închis la una dintre camerele de la subsol. În luna aprilie a intrat în „demascări”:

 

„Şi a început un masacru... Timp de câteva ore ne-au bătut, ne-au umplut de sânge...Pă jos era numai sânge... Apoi am fost puşi să stăm în poziţii obligatorii [...] Şi, când treceam prin dreptul celui care m-a tras de limbă, studentul de la Cluj, ăsta mă pisa cu bocancu’. [...]

Am căutat să acopăr, dar n-a fost posibil, că m-au torturat mult, mult, mult de tot [...] Am dat declaraţiile, pe urmă a început demascarea interioară: să îţi baţi joc de familie, de religie, de toate lucrurile acestea.”

 

Tudor Stănescu a cedat psihic în momentul în care Dragoş Hoinic a fost adus în celulă şi forţat să spună că Mişcarea Legionară făcea spionaj în interesul puterilor străine, declaraţie pe care Stănescu a perceput-o ca pe o trădare.

 

„Eu am simţit că a căzut cerul pe capul meu.”

Slăbit de torturi şi în stare de şoc, Stănescu a început să îl bată pe Adrian Băcilă, şeful său de lot:

„Băcilă, săracu, era excepţional, cu mult superior mie şi la mulţi. Da... am făcut fapta asta mârşavă de care îmi pare nespus de rău. [...] Vedeţi, am rezistat la tortura fizică, dar n-am putut rezista la tortura psihică. [...] Nu m-am putut stăpâni.”

După ce a realizat, la cererea lui Ţurcanu, macheta închisorii, Stănescu a făcut parte din comitetele de agresori de la camerele 1-subsol şi 4-spital, unde i-a bătut pe elevii şi studenţii veniţi la Piteşti la începutul lui 1951.

 

„Am fost demonizat sau cam aşa ceva... Nu mai eram eu.”

Printre cei bătuţi atunci de către el se numără şi Constantin Rodas, episod despre care Stănescu afirmă că nu îşi aminteşte nimic. Aflând abia în 2009 despre ceea ce s-a întâmplat, el l-a căutat pe Rodas şi i-a cerut iertare.

Din august 1951, când a fost transferat la Gherla, Stănescu nu a mai fost implicat în nicio acţiune violentă.

Tudor Stănescu a fost eliberat în aprilie 1957 şi, printre altele, a lucrat ca magazioner, normator şi analist programator la Oficiul de Calcul.  Nu a reuşit să termine facultatea, însă s-a căsătorit şi are doi copii.

 

A fost şicanat de Securitate până în anii ’80.

„Am fost urmărit tot timpul de Securitate [...] La un moment dat le-am spus că mai bine nu ieşeam din închisoare. Şi când le-am spus treaba asta [...] m-au lăsat în pace.”

 

După 1990, Tudor Stănescu a participat la construcţia mai multor monumente dedicate foştilor deţinuţi politici. Din 2003, s-a călugărit sub îndrumarea părintelui Iustin Pârvu, unul dintre cei mai cunoscuți supraviețuitori ai detenției politice românești.

 

 

Alin Mureşan

 

Cosmin Budeancă

Experienţe carcerale IV, Polirom, 2010

ALTE POVEȘTI

Str Negru Vodă 30, Pitești, Argeș, România, 110069

0774 651 257

© Copyright 2017. Toate drepturile rezervate